Iarăsi sa-mi bati la ceas de seara
La poarta inimii confuze
Si sa-mi soptesti ca-ntaia oara
Ca sunt asemeni unei muze.
Nu ma iubi ca toti ce-au fost!
Fiindcă tu esti prezent etern.
Sa te compar n-ar avea rost
Tu esti antic, clasic si modern.
Prin pasiunea emanata
Frumosul meu, cu chip senin,
Esti ce va fi, ce-a fost odată
Si mai ales, prezent sublim.
Nu vreau sa fii ce am visat
Pentru ca visu-mi e mărunt.
Tu esti si ruga, si pacat,
Iar eu ispita-ti de demult.
(C. 01.06.2012)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu