Cand eram mici jucam leapsa :)...11. Azi, 11 martie, 11 lucruri, 11 întrebări…si nu imi mai aduceam aminte regulile asa ca am dat google:)
Deci, reguli:Multumeste celui/celei care te-a pricopsit cu sarcina asta....multumesc copilului din mine care azi are un morman de nostalgii.
Scrie 11 lucruri despre tine. Ia poftiti!
Nu am avut niciodată un animal de companie, al meu, personal– gen câine, pisică – si tare mi-as dori ca pustii meu sa aibă unul. Cred că există ceva care să dureze pentru totdeauna, inclusiv în cazul sentimentelor. Nu mi-e frică de păianjeni dar mă feresc (și) de găini. Nu mă simt deloc împăcată cu vârsta pe care o am Si m-as întoarce oricând cu zece ani în urmă. Nu sunt o persoana posesivă si nici nu voi încerca să-i impun cuiva alegerile pe care să le facă. Nu am purtat niciodată "ruj rosu" pe buze dar mi-as dori o astfel de experientă. Nu îmi place să vorbesc la telefon, mereu am senzatia că urmează vesti proaste. Nu mă uit la televizor decat la filme, nu imi prea plac stirile, parca anunta mereu tragedie. Nu prea mă jucam cu fetitele în copilărie, ci cu băietii.
S-au nimerit să fie toate cu nu în fată dar nu-s toate negative…
Asadar, mai trebuie să inventez 11 întrebări si să si răspund la ele. Hmm. Cred că am să fac o smecherie si-am să asez aici un set de dacă cu răspunsurile aferente.
Dacă eram o stare a vremii – precis as fi fost o furtună neasteptată, care răvăseste tot si se termină la fel de repede cum a început.
Dacă eram un anotimp – aici e cel mai simplu răspuns, eram Primăvară, cu toate capriciile ei.
Dacă eram un cântec – probabil as putea să aleg altceva dar acum îmi vine în minte doar piesa Ne irosim, de la Iris.
Dacă eram o parte a zilei - clar as fi fost noaptea, cu un cer plin de stele, strălucitoare dar reci.
Dacă eram o piatră – păi cam sunt o piatră, nu? cred că as fi fost o stâncă, aspră si dură, dar care asteapta sa fie slefuita de valuri.
Dacă eram o pasăre – dacă eram o pasăre? sigur cândva eram o pasăre… o pasăre călătoare, rătăcitoare.
Dacă eram o culoare – as fi vrut să fiu minunatul turcoaz dar cred ca as fi fost doar o nuantă de rosu, ca un foc mereu în luptă.
Dacă eram o parte a corpului – probabil că eram ochii, cărora nu le-am putut aplica niciodată măsti false sau, poate, mâinile care nu se pot desprinde…
Dacă eram o expresie a feței – cu sigurantă că imaginea răzvrătirii mi-ar fi fost carte de vizită.
Dacă eram o haină – poate o esarfă, un accesoriu care poate să dea un aer unic, deosebit unei persoane, dar poate si să-i dăuneze.
Dacă eram un sentiment – dorul, castigator detasat:)

Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu