Traim visuri strivite de realitate, rostim
cuvinte seci sau mult prea incarcate de inteles uneori, iar alteori le
lasam sufocate, prinse in clestele nerostirii, luptam cu propriile ganduri
si vrem sa le stim pe ale celorlalti, construim si distrugem sentimente
devenind astfel bogati sau saraci sufleteste.
Vrem sa stim multe,dar ne
pierdem in cautari, ratacim pe drumuri batatorite de aceleasi vechi
sperante, iar la capatul lor gasim doar un nor de praf ce se ridica din
incertitudine.
...pacat de efortul asiduu si de
puterile ce simtim ca ne slabesc tot mai mult.
E inutil sa-ti pierzi
astfel timpul si o mare greseala sa-ti stabilesti fericirea ca scop.
Ea
nu e un TOT absolut si nici un intreg fara partile sale. Trebuie sa
traiesti bucuriile marunte ale vietii fara pretentii exagerate,nu sa le
ratezi alergand dupa un final al carui inceput nu il cunosti,vei obosi
in zadar...
Sa vrei sa-atingi Fericirea, fara sa cunosti bucuriile ei, si
sa te plangi apoi ca ti s-a refuzat accesul la ea,ca nu ai
trait-o, inseamna masochism si indifirenta fata de propria persoana.
De ce
refuzam dreptul la igiena emotionala care ne-ar mentine sufletul sanatos?!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu