Disociere

Am lucrat atâta timp la ţesătura care să mă acopere perfect şi care să nu lase pe nimeni să mă citească. Am îmbracat-o atât de perfect încăt până şi eu ajunsesem să mă confund cu ea atunci când mă uitam în oglindă. Dar, într-o secundă am realizat că mă trădează tot ceea ce am scris şi tot ceea ce a părut a fi o alegere făcută pe moment.
Acum îmi stau sub ochi toate părticelele din mine pe care le-am renegat şi de care m-am disociat. Îmi aud glasul pentru prima oară şi mă sperii căci nu mă recunosc.... Oare unde am fost până acum ?