Dat fiind că viaţa mea e un spectacol avangardist, alienat de cele mai frumoase utopii, bărbaţii la care eu mă gândesc, se pot împărţi în două clase: bărbaţi care ar trebui să îmi placă, dar nu îmi plac, şi bărbaţi care nu au niciun motiv să îmi placă, dar îmi plac.
Bărbaţii din viaţa mea au fost aleşi pe principiul lui “îmi pace, îl simt, îl vreau”, nu pe ideea de “îmi trebuie”. Fără raţiuni, fără calcule lucide...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu